Informațiile din această secțiune a site-ului sunt destinate exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății, conform Art. 942 din Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate. Prin prezenta confirm că sunt un profesionist în domeniul sănătății, în conformitate cu această definiție.
Din păcate, deoarece nu sunteți un profesionist din domeniul sănătății, nu vă putem oferi aceste informații.
În interiorul gurii, există o diversitate mare de bacterii, virusuri și fungi care formează flora orală sau microbiomul oral. Această comunitate microbiană, deși nu este vizibilă cu ochiul liber sau aproape invizibilă, reprezintă prima linie de apărare a organismului. De fapt, este a doua cea mai mare și diversă floră după flora intestinală.
Este o comunitate incredibil de complexă: în gură trăiesc aproximativ 770 de specii diferite de bacterii și fungi. În mod normal, aceștia lucrează împreună și formează o barieră de protecție împotriva agenților patogeni. Gura sau cavitatea bucală este esențială pentru înghițire, digestie și vorbire și, alături de cavitatea nazală, joacă un rol esențial în respirație.
Microbiomul gâtului reprezintă un pasaj dublu atât pentru respirație, cât și pentru digestie. Este un gardian important și de încredere împotriva infecțiilor tractului respirator. Starea sa influențează și poate afecta frecvența și gravitatea unor boli precum faringita și amigdalita.
În timp ce microbiomul oral, care are un impact puternic și direct asupra sănătății și stării de bine generale, poate fi implicat în diverse afecțiuni ale gurii, microbiomul faringian este un indicator al sănătății respiratorii și joacă un rol important în sistemul general de apărare imunitar al organismului. Prin urmare, cu siguranță sunteți de acord că merită să susținem atât microbiota orală, cât și microbiota faringiană.
Atunci când suntem răciți, deseori avem și dureri în gât. În general, indică o infecție bacteriană sau virală a tractului respirator superior. Este, de departe, cea mai frecventă afecțiune la copiii preșcolari.
O răceală sau o durere în gât poate afecta copiii mici de până la 6–8 ori pe an, deoarece sistemul lor imun nu este pe deplin dezvoltat, în timp ce adulții, în medie, răcesc de 2–3 ori pe an. Din nefericire, o astfel de infecție se poate răspândi cu ușurință în cadrul comunităților sau al familiilor din cauza contactului apropiat și al spațiilor comune. Și, bineînțeles, durerile de gât adesea nu se manifestă singure: ele sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi febra, tusea, secrețiile nazale, strănutul și, uneori, dificultăți de înghițire. Toate acestea se întâmplă pentru că microbiomul oral și cel faringian nu este în echilibru.
Ținând cont de faptul că 70% dintre răceli sunt cauzate de virusuri, antibioticele sunt ineficiente, inutile și pot chiar face mai mult rău. Cu toate acestea, dacă medicul vă prescrie un tratament cu antibiotice, vă rugăm să urmați toate instrucțiunile.
Pe lângă sfaturile profesionale ale medicului, există câteva măsuri de ameliorare a simptomelor micuțului dumneavoastră, în cazul în care suferă de durere în gât sau de răceală. Deși nu există un leac miraculos, iată câteva lucruri pe care le puteți face.
În primul rând, stabiliți dacă este nevoie de ajutor medical. Dacă răciți sau dacă cineva din jurul dumneavoastră este bolnav, încercați să reduceți cât mai mult posibil contactul.
Sănătatea florei intestinale deține un rol cheie în buna funcționare a sistemului imunitar. De asemenea, primii ani de viață sunt deosebit de importanți, deoarece în această perioadă sistemul imunitar se află în plin proces de constituire și dezvoltare.
Dacă un copil suferă de o infecție bacteriană, acesta ar putea avea nevoie de antibiotice pentru a-și recăpăta sănătatea. În astfel de cazuri este esențial să oferi micuțului organism ajutorul de care are nevoie.
Diareea sau vărsăturile pot apărea foarte brusc. Întrucât cei mici sunt mai expuși riscului de deshidratare, este esențial să recunoașteti semnele acesteia.